N-am...

...titlu.

    O zi..care întâmplător pică în aceeaşi zi cu altă zi.

    Cam asta s-a întâmplat.

    Am aflat în cursul săptămânii trecute (de parcă nu bănuiam!) că voi petrece "sfintele sărbători de paşte" altundeva. Ştiţi, e bine când ştii de mai multă vreme că se va petrece un eveniment, pentru că se mai atenuează..ăăă..cum să-i zic eu...starea aia de "să-i omor sau să-i mai las până la anu'?" Just jokin'...Nu obişnuiesc să omor (fizic) lumea! Doar am declarat că sunt (în timpul liber) o pacifistă. 

    Deci m-am împăcat...în primul rând cu ideea că voi vedea 324234543 de tone de mâncare pe care nu le mănâncă nimeni pe masă, care stau neatinse 2 zile şi care apoi se aruncă exact aşa cum au ieşit din cuptor/aragaz/frigider..ba de multe ori şi cu folia de aluminiu deasupra! A, singurele feluri de mâncare cu adevărat comestibile sunt friptura de miel şi...friptura de miel pentru mine, ouăle şi cozonacii pentru alţii. 

    Da... am încercat să mă port ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla, ca şi cum ar fi o zi obişnuită (cum, de altfel, şi este! )

    Şi dacă tot am ajuns la modul oamenilor de a se comporta, mâna sus cine ştie de ce, mama naibii, mănâncă unii până intră în spital?? Pentru ce?! Dacă în fiecare zi ar fi vreo sărbătoare de gen, în fiecare zi ar intra în comă alimentarii nesătuii? I-auzi şi la mine, ce întrebare! Logic că da! Doar suntem români!

    Şi-am plecat şi a fost chiar frumos, exceptând idioţii. Să fiu în locul munţilor, m-aş scula dintr-o dată şi m-aş scutura de toţi oamenii care fac locurile nesuferite! Cinste munţilor că mai suportă!..

    Am plecat cu deviza "azi vreau să mă simt bine", care implică ignoratul lucrurilor care nu-mi plac şi m-am descurat onorabil! M-am bucurat de vremea frumoasă, de ninsoarea de petale de flori de măr (tulai! câte "de"-uri!) şi de unica lalea înflorită în curtea bunicii. 

    Niciodată nu mi s-a mai părut locul atât de frumos (şi acu' spuneţi, care ati folosit bagheta pe mine?). Muzică bună, lipsa de vecini nesuferiti, leagănul meu, bunica, părinţii, oameni dragi, oameni care au ştiut pentru prima dată în viaţă să nu mă scoată din pepeni.

   "the answer, my friend is blowing in the wind.."

   Răspunsul a fost "azi mi-am propus să mă simt bine" la tot ce ..era pe cale să mă enerveze!

   Fain se mai vedea noaptea flacăra din şemineu reflectată pe tavanul camerei reci! Cu toată căldura de afară, casa mare şi albă tot rece era noaptea. Dar s-a încălzit până la urmă cu doi butuci groşi de lemn şi mai ales cu voie bună. 

    Şi-a trecut şi Paştele...

    Şi mulţumesc celor care m-au asigurat de votul lor în campania electorală din 2222 la care o să iau parte:))

    Şi-am împlinit 18 ani şi cu ocazia asta îi urez "lma" şi lui Hitler (chiar dacă-i mort şi chiar dacă s-a născut cu câteva ore după mine! Deci eu am fost prima..;)) 

    Pace!

   

Asta-i laleaua mult lăudată.. Frumuşică, nu? Singura din curte.. :))