Jane

duminică, 21 martie 2010

Am o leapşă de făcut şi o tot amân. Îmi pare rău pentru asta. Aş vrea să încep să-mi înşir gândurile, pentru că am atâtea de spus despre toate, despre toţi, despre mine. Le-aş spune, dar parcă nu le-aş spune. Nu vi s-a întâmplat niciodată să staţi câteva secunde şi să vă gândiţi înainte de a scrie ceva? Mie nu prea mi se întâmplă. De cele mai multe ori, gândesc în timp ce scriu, astfel încât n-am nici cea mai vagă idee despre ce voi scrie în următoarele secunde. Poate voi urma gândul cu care m-am aşezat în faţa tastaturii/colii de scris, poate mă voi...revolta?

Uneori mă mai loveşte câte-o rafală de vid şi-mi rezem capul în plopul din faţa ferestrei şi încep să mă gândesc... la cum ar fi să am o găină. Bobo s-ar bucura. Mi-aş lua o cameră foto performantă şi i-aş face poze. Le-aş pune pe blog şi apoi aş sta câteva secunde şi m-aş uita la ele ca un om care n-are nicio replică de învăţat pentru piesele de teatru.

Încă mă minunez la gândul că există oameni atât de penibili! Probabil, dacă aş avea o găină, aş chema-o lângă mine şi i-aş arăta. I-aş spune: „Jane, vino să vezi cât se chinuie ăştia!”. Şi am sta şi am râde de ei. Aş chema şi pisica mov şi am râde toate trei şi ne-am cumpăra popcorn şi ne-am uita la Burn Notice. Am ajuns pe la jumătatea sezonului 2. Urmăriţi? Instrucţiunile alea pe care le dă Michael par uneori atât de tentante. Am vrut să fiu spion. De fapt, am vrut să fiu de toate! În toate am găsit câte ceva care mă atrăgea atunci, când eram mică şi proastă şi ascundeam căciulile cu ciucuri înainte să ies afară ca să nu mi le aşeze maică-mea în cap. Erau hidoase de-a binelea. Nici nu-mi ajungeau picioarele la covor când eram aşezată, atât de mică eram. Începeam şi să cânt, deşi nici măcar nu ştiam ce, cum şi dacă există melodia pe care o cântam. Poate cântam o melodie  neinventată, o melodie cu spioni şi bileţele găsite în cutiuţe vechi, legate cu praz verde şi albastru şi roşu. V-aţi uitat la meci? Şi cu găini şi cu pisici mov cu bandane şi căşti.

Mâncăcioşilor (pentru cine nu ştie cine-s mâncăcioşii, citiţi articolul anterior), voi chiar credeţi că am făcut din scris un scop în sine? Credeţi că am plănuit să aberez despre găina Jane cea nenăscută? Ea însăşi mi-a dictat! A zis aşa: „Fii atentă, că ăştia se chinuie să scrie. Şi când nu reuşesc, fură buldozere şi trec cu ele peste grăunţe. Peste virgule, puncte, ehe...găsesc ei! Da’ ştii ce? Mai dau de câte-un grăunte din adamantium incasabil (ştiţi voi, licoarea aia magică pe care i-au aruncat-o-n vene băieţii rău lui Logan - Wolverine), şi atunci plâng...  şi grăuntele râde!

Răde! Râde!

„Happy ever after in the market place...
Desmond lets the children lend a hand...
Molly stays at home and does her pretty face...
And in the evening she still sings it with the band...
Ob-la-di, ob-la-da, life goes on, brah!...”

Jane râde de tine, mâncăciosule! Şi pisica mov râde de tine! Şi eu râd de tine!

9 reacţii:

bobo spunea...

:) foarte tare, nu m-am gandit niciodata ca pe o gaina o poate chema "Jane", de fapt, nu m-am gandit ca poate avea un nume. mie imi place cum scrii si cred ca nu sunt singura.
uite, alege na:D chiar as fi curioasa sa stiu care ar fi Jane:D:D http://winelover14.deviantart.com/art/gaini-157986623

docica spunea...

nu e atat de greu sa ai o gaina. eu am avut una cand eram mai mica si cand copilul meu va creste ii voi lua si lui una... :)) de fapt aveam un pui galben (era o moda pe cand aveam eu vreo 10 ani ca parintii sa cumpere pui si apoi sa-i duca la tara)pe care se milostivise maica-mea sa mi-l lase in apartament cu o conditie: sa strang eu gainatul. logic, a crescut si a devenit un cocosel tanar foarte bland... era "catelul" meu. pana la urma devenise prea mare pentru a trai la bloc asa ca l-am dus la mamaia. acolo nu statea cu gainile in curtea lor, ci era cu pisica si cainele pe sub masa. nu mai stiu cand l-am mancat (mie mi-au spus ca a murit de batranete, da' cred ca l-or fi facut friptura), in schimb o sa-l tin minte toata viata. asa ca indrazneste! ia-ti un pui, ca no fi foc!

sunetul-mai-tare spunea...

@Bobo, ia uite ce frumoase sunt! Imi plac tare mult gainile roscate dar si aia cenusie cu guleras alb e tare dragalasa. Pun pariu ca stie sa inoate! Aia neagra e tare stilata..Mi-ar placea o gaina-cameleon care sa-si schimbe culoarea de la ora 5 la ora 3 si inapoi...
@Docica, l-ai...mancat??

zmeurică0112 spunea...

Te-ai gandit vreodata cum ar fi sa o plimbi pe Jane cu lesa prin parc? :)) Eu da.. si imi imaginez.. cum o chemi sa-i dai graunte, ea vine, le mananca si fuge iar.. sa se balaceasca cu ratele :)) si tu o strigi iar "hai Jane, vino, mergem acasa" :D si toti ciudatii se uita la tine de parca ai fi cine stie ce specimen de extraterestru care vorbeste cu gaini.. si culmea, gaina te mai si asculta :p

bobo spunea...

ok, daca o sa te intalnesc vreodata, promit sa ii fur bunica-mii o gaina... si ti-o dau tie:D

sunetul-mai-tare spunea...

@Zmeurica, ar trebui sa se invete la scoala limba gainilor..si asa am vorbi toti cu ele;)
@Bobo, dar daca o sa planga dupa bunica ta?! o sa-mi iau si eu la vara una, mi-a promis mama:)

bobo spunea...

ii bine ma, imediat ajunge si vara aici... mai e un pic:D

docica spunea...

eram copil... nu stiu ce s-a intamplat, dar banuiesc ca l-am mancat pentru ca asta e soarta gainilor la tara: sa fie mancate, d'aia zic. daca ar fi fost dupa mine, mai traia si acum fericit.

Anonim spunea...

Buna ziua, detin mai multe siteuri de succes si as dori o colaborare cu dumneavoastra fiind din aceeasi nisa de activare. Daca prezint vre-un interes as dori un email la adresa sitestiri@gmail.com

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu

La ce te gândeşti?