Highway to hell

sâmbătă, 20 iunie 2009


Mă duc unde mă duc în fiecare an (parcă-s Harry Potter, ăla de trebuia el să se întoarcă acasă la unchi-su ca să-l protejeze vraja lu mă-sa moartă încă un an), într-un sat... într-un sat de munte, unde când mă trezesc dimineaţa văd în faţa ochilor zidurile cu tapet antic şi  cu oribilităţile alea de tablouri cu păuni spânzuraţi de coadă ale căsoaiei  pereţii şi aud râgâitul mârşavului pintenat  simfonia cocoşului, mă delectez cu fugitul de tanti care nu suportă cafeaua, energizantele, chitara, rockul, părul meu portocaliu şi dezordonat, brăţările, machiajul, „lume, lume, soro, lume”  poveştile bunicii, adică istoria doamnei Neaga care nu stiu ce-minune a făcut ea prin munţi cu noi   istorioare din partea locului...
Mă duc dau 50 de mii pe o cafea de la automat pentru că n-am voie să cumpăr un pachet, sau să rod cutii de bomboane cu cafea (nu dau nume, că nu vreau să fac reclamă)...
Mă duc să mă întrebe babele de pe la porţi când mă mărit
Mă duc să mi se spună ce copil dulce eram eu când eram mică ( de maxim de 3 ani, că dupaia...)
Mă duc să mi se spună că nu e de-ajuns că i-a distrus bunicu-meu (săracu’) urechile cu mandolina, tresă mai vin şi eu „după douăzeci de ani” cu chitara şi să-i cânt acelaşi „el stă singur şi liniştit...”
Mă duc să-mi bată-n ochi „soarele meeeu!” din locul unde ar fi fost normal să se întindă crengile cireşului, dacă nu l-ar fi tăiat
Mă duc să stau mai bine de-o lună, să regret tot timpul c-am venit, şi la sfârşit, când să plec, să mă cuprindă părerile de rău şi sentimentul de „sunt o dementă! nu pot s-o las singură iar...”
Mă duc pentru că aşa trebuie, şi nu vreau nici să bănuiesc ce-ar fi în sufletul bunicii dacă nu m-aş duce
Mă duc pentru c-o înţeleg, în ciuda celor enumerate mai sus.
Mă duc pentru c-o iubesc , în felul meu
Mă duc.
..........................
Băi, acuma nu vă gândiţi că mă duc şi nu mai scriu o lună jumate! O să scriu, jur c-o să scriu! Ha-ha-ha-ha-ha...
Acuma mă duc, e sâmbătă...

11 reacţii:

Lucas spunea...

;;) distractie placuta la tara. Norocu meu ca bunicii mei nu stau la tara :D

sunetul-mai-tare spunea...

Te invidiez...eu sunt de o zi aici si deja e o "adevărată plăcere"...

iuliana spunea...

cand ma gandesc ca si eu am aceeasi soarta, doar ca eu trebuie sa stau numai 2 saptamani, imi vine sa urlu de pe acum. oricum, "distractie placuta"!

Andra spunea...

Da' dc stai atata, intrebare de baraj:)). Stai si tu mai putin, zici ca ai teaba si ai multumit pe toata lumea, prin faptul ca ai venit si ca ai stat, chiar daca atat de putin. Eu mai mult de 5 zile la bunici nu pot sta. Si fac pauze si dupa vreo 2 sapt iar vin si stau 5. Macar nu ma plictisesc asa.

Anca G. spunea...

Bobo, consideră-te norocoasă... Dar să fim optimiste... Trecem noi si de asta:))

Anca G. spunea...

Andra, întrebarea asta de baraj mi-am pus-o/le-am pus-o si eu de sute de ori si-am început să înteleg... "Tara" mea e foarte departe de "acasă" si e populată doar de bunica... Cred că e nasol să stai singură într-o casa mare la 70 de ani. În plus, eu vin cu tot familionul si nu m-as putea întoarce singură (poate când o să-mi iau masina... sweet dreams :))). Se adaugă niste fraze de genul "nu pot să stau în căldură si aglomeratie" din partea mamei...Am toate conditiile dar mă scot din sărite lucrurile enumerate mai sus...si altele... dar...întelegi tu :))

Andra spunea...

Ah, am inteles, e treaba de familie... pai atunci e si mai naspa:)) nici liniste n-ai... eh, macar e aer curat:-j te obisnuiesti tu:))

Anca G. spunea...

Exact. Păi, uite, au trecut deja două zile...nu mai am "decât" vreo cincizeci:))

worsakeend spunea...

hai ca trec repede :))

Anonim spunea...

hi hi..ce-ti pasa..ai unde!eu ma duc cu cortul unde o fi..departe de civilizatie si de bac:))

Anca G. spunea...

Worsak, da, mai am 49 de zile jumate:))

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu

La ce te gândeşti?