„În artă, NOI facem aşa...”

joi, 19 noiembrie 2009

Bine. Je m’en fiche! Faceţi VOI aşa! Ocupaţi-vă VOI de teoreme şi principii aplicabile artei! Calculaţi VOI tangentele, cotangentele, distanţele de la abcisele la ordonatele sunetelor! Construiţi un calculator care să poată măsura lungimea perfectă a gambei jderului roşu din al cărui păr să facă pensula optimă. Număraţi milimetri şi microni, arii, diagonale, coordonate matematice! Cu aşa o maşină care să lucreze după teorii fixe, la ce vă mai trebuie omul? De ce vă mai încurcaţi cu pensule, creioane, sunete, bucăţi de piatră aduse la viaţă, filme, toate prostiile obţinute prin trăiri?!

Aşezaţi un computer pe un scaun, în faţa unui lac şi puneţi-l să vă picteze peisajul în pixeli, cum ştie el mai bine, din calcule! Spuneţi-i să vă cânte, iar el nu se va încurca în acute, nu va tremura de emoţie, nu-i vor roşi...care-i echivalentul pomeţilor?...

Una e să îndrumi, alta e  să explici ce e arta prin date exacte! O persoană deşteaptă mi-a spus odată „arta nu se clădeşte din numere, arta se simte!”. Vibraţi la un rezultat matematic? Nu! Saltă inima în voi când aflaţi că pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor? Da, poate saltă, dar dând să părăsească trupul, atunci când aflaţi că asta era fraza-cheie la un examen şi că riscaţi să-l picaţi din cauza ei...

Ei, dar cu arta cum stă treaba? Vi s-a întâmplat să plângeţi pe o melodie? Mie da. Vi s-a întâmplat să priviţi uimiţi un portret, simţind că personajul înfăţişat vă priveşte?Aţi tresărit când autorul unui roman v-a ucis personajul principal? – da. Asta face arta, copii. Arta mişcă sufletul.

Da, poate există un plan unde, după cum spunea un Ion cu barbă, poezia se întâlneşte cu geometria, dar de aici şi pâna a stabili coordonatele exacte ale „făuririi de artă”, e o cale lungă!

Dacă asta e arta la care visaţi, sper să nu mă apropii nici cu o unghie, măcar, de ea!

12 reacţii:

bobo spunea...

cin' te-a enervat? da-le incolo de calcule matematice, clar ca nu ele fac arta. ioi, mi-am adus aminte... am vazut aseara la stiri, pt ca la stiri inca ma mai uit, ca roboti o sa fie in stare in viitor, cica, sa se indragosteasca.... frateee, deci am ras de nu am mai putut. si cica o sa se puna problema legalizarii casatoriilor intre roboti si oameni... :):):))) tare, nu?

Stephen G. spunea...

Adevarat ai grait! Ca dovada ca eu detest prea multa teorie inutila la chitara (e bine sa o stii, dar asa...progresiv si lent). Muzica sa fie, sa te simti bine, sa-ti tresara inima de ce auzi sau faci chiar tu.
La fel urasc sa-mi impuna cineva cum sa scriu o nuvela, un eseu orice. Ok, ascult sfaturile - le iau in considerare, dar daca nu-ti dau dreptate, atunci lasa-ma in pace.

Si la fel in orice arta.

sunetul-mai-tare spunea...

@Bobo, o "artistă" care-a greşit drumul. Am vazut şi eu reportajul. Cum să zic..în filme dă bine. în realitate e ... "lovely":))

sunetul-mai-tare spunea...

@Stephen, păi ce-ar fi fost daca toţi marii scriitori s-ar fi ghidat după aceeaşi reţetă, aceleaşi "teoreme"?! Nici n-ar mai fi ajuns mari scriitori. Ar fi fost toţi nişte plagiatori/imitatori, nişte nulităţi.

ionjunior spunea...

vazusem o faza la miami ink; povestea unu de taica-sau cum ii desena cate un avion... si cand colora nu respecta liniile; cand l-a intrebat de ce, i-a raspuns ca arta nu trebuie sa urmeze neaparat conturul.

mai vazusem nu stiu unde o faza cu arta psihologica;
practic, artistul ii spuse unui taran american ce admira un steag ca s-a sters la fund cu el in seara dinainte; a reusit sa faca un patriot inrait sa-si dea jos steagul si sa-l arda.

si desigur, sa nu uitam de dadaisti, si faza cu pisoarul.

nuti mai bate capu cu toti autoproclamtii :)
esti tare si gata:D
PS. vazusem un film cu baiat-robot facut sa iubeasca, dar am uitat numele...

~*ThEo*~ spunea...

omul pune suflet în artă....

calculatorul n-are aşa ceva...

asta e marea diferenţă..

nimeni şi nimic nu poate înlocui omul în ceea ce priveşte arta...

de-acord?:D

Lorelei spunea...

foarte fain!

sunetul-mai-tare spunea...

@Theo, d`accord!:))
@Lorelei, thanks
@Ionjunior, thanks god ca era film:))

kyky spunea...

in primul rand...neata si ma bucur ca am vazut (finally) lumina blogului. cred sincer ca ar trebui sa ii lasi pe acesti "oameni-biserica" asa cum ii numesc eu in pace. ei pur si simplu cred in ceva fara sa conteste acel lucru(ca doar trebuie sa crezi si sa nu cercetezi nu?...)lumea e plina de paralelisme, care mai de care mai "lovely" dar asta nu trebuie sa te darame. just life your life. si pararela cu parul la 180grade nu o sa se schimbe. mai bine o lasi in pacea rozetei:))
ps: @ionjunior, cred ca filmul era cu robin williams, l-am vazut si a fost simpatic prin absurditatea lui(cred ca, intr-o mare masura, reactia mea se datoreaza si actorului). oricum, nu numele filmului era important, ci mesajul;)

sunetul-mai-tare spunea...

@Kyky, neata si tie si bun venit in blogosfera! In al doilea rand (:D), imi pare rau ca n-ai asistat la moment, c-ai fi izbucnit mai rau ca mine:)), ai sa vezi, poate, continuarea marti:))

ionjunior spunea...

dupa indelungate cautari care au tinut 3 minute, am gasit numele respectivului film :
Artificial Intelligence: AI

nu e cine stie ce filmul, dar e pe subiect

Lola. spunea...

am plans la o gramada de piese. :-< am plans pana si pe "don't cry" de la g'n'r :-<
ai mare dreptate.arta se simte...

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu

La ce te gândeşti?