“Hopa diri-dai
Hopa diri-daiHopa diri-dai
Bună dimineaţa!”
Ea e Nebuna. Nu răspunde la numele ăsta, dar aşa am botezat-o eu, pentru că..vorba mamei “e nebună ca tine!” Nebuna mieuna de mama focului acum o săptămână şi ceva în curtea blocului. Aşa am reperat-o. Am chemat-o de la geam şi a venit mai aproape…cat se putea de aproape având în vedere că stau la 1. Bineînţeles că n-am putut să stau încontinuu la geam şi am plecat. Nebuna mieuna în continuare.
După două zile, când pleca la muncă, tata a aflat-o în copacul din curtea blocului. Era primul contact al Nebunei cu lumea copacilor.
Săptămâna asta, într-o dimineaţă, pe la 6, când am aprins veioza, doi ochi negri mă priveau fix din copacul din faţa geamului. Nebuna! Am fugit la bucătărie şi i-am adus o bucată de peşte marinat (da,tată, de-aia tot dispăreau peşti…). Am deschid geamul şi i-am aruncat jos peştele. Nebuna a întins lăbuţa şi a dat să vină spre mine, agăţându-se de instalaţia de aer condiţionat. Am lovit-o uşor cu o pensulă, arătându-i peştele de jos :
Eu :” Măi, e jos, nu veni la mine, proasto!”
Mama: “E nebună ca tine!”
A coborât din copac, dar între timp, un motan oranj ajunsese la peşte. Nebuna se uita sus spre mine. Am plecat, spunându-mi “dacă-I proastă?!”.
La următoarea privire spre geam, Nebuna şi motanul oranj se instalaseră pe crengile reci. Ploua. “Nebuno, ce faci aici? Nu-ţi mai dau peşte. Dacă eşti fraieră…”
Am plecat la şcoală, uitând de ei. M-am luat cu altele. Colinde de sărbători, gânduri spre Moşu, playlist-ul pentru serbarea pregătită de mama, şedinţe pentru revistă, notele din teze, calculul provizoriu al mediilor, certuri cu contabila în legătură cu bursa de merit, înjurături şi reproşuri, muzică, albumul Antipanica care nu se găseşte pe nicăieri, curăţenie în laptop…
La ora trei eram acasă. Vrând să inchid geamul, dau cu ochii de…Nebuna! Singură. Alt concert de mieuneli, alte “atribute”, alt peşte…
De atunci, Nebuna mă întâmpină la ore fixe. Dimineaţa la 6 şi după-amiaza la 3, ea stă cuminte în copacul de la geamul meu. Câteodată se anunţă prin “triluri” specifice (am impresia că ştie gama do major întreagă:))).
Acuma…cum îl conving eu pe tata să mai ia peşte de-ăla? Că alt sortiment nu-i place
12 reacţii:
=))nu vreau sa-mi imaginez daca era un catel in locul nebunei :))
Cred că îmi comandam geamuri din tablă antiglonţ=))
Stii, eu cred ca de fapt animalele ne aleg pe noi, nu invers... Eu mi-am dorit toata viata o pisica persana alba... si la un moment dat cineva a venit la mine si mi-a zis: am un pui de pisica pe care vreau sa-l dau... nu-l mai pot tine si nu are cine sa-l ia. Eu am zis ca-l vreau. Era Cocaina, nebunatica mea! Poate ca Nebuna ta stie ea ceva... de te tot chinuie pe la geam!
Bine grăit-ai!:)) de mult timp vreau o pisică :x:x...sper s-o vrăjească şi pe mama :))
mie nu-mi pare plac deloc pisicile..si asta de cand unu dina aceste specimene si-a permis sa-mi infulece canarul!:P
ce pisica rea ! si eu prefer cateii mi se par mult mai simpatici si prietenosi :P dar sa nu continui ca o sa se supere Sunetul :D
mie mi-e frică de câini de când m-a tăbărât o haită când aveam 5 ani - din neant! - am fost muşcată atunci...
e frumoasa:X
furi bani din casa si cumperi . sau ii zici lu taicatu ca iti place acel peste .
desi in curand o sa vrea altceva ,am pisica de 9 ani , stiu ce spun .
consider pisicile cele mai parsive fiiiiinte... caini sunt cei mai loiali ;)
Stres, şi ce-i dai să mănânce..în afara de granule dianlea urât mirositoare...
Neyman, din domeniul "câni", perfect pentru mine ar fi un husky care nu muşcă şi îşi ţine gura înnchisă majoritatea timpului...8->
adooooor husky, cand oi ajunge in apartamentu meu, nu ma intereseaza imi iau un pui de husky si il cresc, sunt adorabili si foarte loiali si foarte jucausi, imi plac enorm de mult ochii lor albastri si blanaaaaa!
Sarbatori Fericite, Craciun Fericit sa va aduca moshu tot ce doriti :*
Trimiteți un comentariu
La ce te gândeşti?